Cu siguranță că în viețile anterioare am fost refractară la unele lecții de viață. Aceste lecții de viață le-am însușit în zeci de ani.....și cu multă suferință sufletească. Am învățat.....și mereu învăț.....din greșeli repetate.....fiindcă acestea sunt semnalele divine.....care m-au avertizeazat că trebuie să mă opresc.....și să înțeleg de ce suferința sufletească nu se atenuează.....din contră se amplifică.
FIREA MEA LUMEASCĂ m-a făcut să nu-mi accept destinul așa cum mi-a fost dat.....vroiam să fac numai ce vroiam eu.....ce-mi plăcea mie. Ani de zile am suferit.....cramponîndu-mă la o singură persoană. ÎNTR-UN TÎRRZIU.....mi-am dat seama că: nu trebuie să-ți forțezi soarta, că nu trebuie să iubești cu patimă, că nu trebuie să deschizi ochii nimănui, că nu trebuie să faci bine oamenilor cu forța, că nu trebuie să ai încredere oarbă în nimeni. Privind în urmă.....regret că am pierdut niște ani din viața mea......dar în același timp mă bucur că am evoluat spiritual. Am căpătat o experiență de viață vastă care mi-a dat o înțelepciune anume. Poate voi fi de folos fiicei mele....dacă vrea să învețe din pățaniile altora.....ci nu pe pielea ei
ÎN CONCLUZIE: fiecare are menirea lui în viață.....și însușirea lecțiilor de viață la care a rămas repetent în viețile anterioare.
VA URMA