Trairile launtrice.......o povara greu de dus 57

              

                        Sfintele sarbatori de Paste sa va aduca liniste si pace in suflet, multa bucurie, sanatate, fericire si puterea de a darui si a ajuta semeni.

                                 HRISTOS A INVIAT!
   
       Este urarea mea de PASTE  celor din familie si tuturor celor care-mi citesc blogul.

      Cititorului fidel al bogului meu, DLUI Mihai, ii doresc sa aiba parte de o fata buna cu principii sanatoase de viata..... si anul acesta sa concretizeze casatoria.....mult asteptata.

Trairile launtrice.........o povara greu de dus 56

             Eu sunt ortodoxa din generatie in generatie. Fiica mea a fost Botezata Ortodox la citeva luni, dar pe parcursul vietii a avut libertatea sa-si aleaga religia. A studiat ramurile Crestinismului atit cit sa-i permita sa-si aleaga religia. Concluzia care a tras-o a fost sa ramina, asa cum a fost botezata la citeva luni, adica in religia Ortodoxa. Noi pastram si respectam TRADITIILE mostenite din generatie in generatie dar si poruncile bisericesti. Atit eu cit si fiica.... ne-am facut o educatie religioasa ortodoxa si ne este mai usor sa ne tinem sub control pornirile launtrice dar si cele venite din partea semenilor.....sa ni le explicam.....eventual sa le evitam.

             De citiva ani ma lupt cu mine, cu sinele meu, pentru ca in POSTUL PASTELUI sa ma "golesc" de toate rautatile lumesti.....de sentimentele negative, de gindurile negative, de trairile negative, de faptele negative. Doresc sa scap de ORGOLIU, MINDRIE, TRUFIE. Vreau sa-mi cistig linistea sufleteasca.....sa "cresc" spiritual. CREDINTA mea personala m-a ajutat sa trec peste multe greutati ale vietii.......mai concret la rugaciunile mele catre Dumnezeu, Iisus Hristos si Maica Domnului mi s-a raspuns cu ajutor tot de la oameni.....dar ajutorul era venit de la EL......prin SFINTUL DUH care a lucrat asupra acelor oameni care trebuiau sa ma ajute. Sunt convinsa ca BUNUL DUMNEZEU m-a ajutat si atunci cind nu m-am rugat.

            M-am confruntat cu multe probleme la viata mea dar nu am dat atita importanta cit dau de citiva ani la problemele care se ivesc in POSTUL PASTELUI. Sunt probleme conflictuale, cu multa negociere, cu multa viclenie, care aprind orgoliul, mindria, trufia. Apar: ONOAREA, DEMNITATEA care trebuie aparate. Nu mai zic de multe ISPITE care isi fac aparitia tocmai in postul pastelui. In cele sapte saptamini de post eu nu am putut sa-mi "golesc" sufletul de toate rautatile sufletesti......fiindca in aceasta perioada de sapte saptamini au aparut alte rautati, slabiciuni care mi-au incarcat sufletul. SPOVEDANIA este o solutie de descarcare a sufletului......dar nu O ELIBERARE DE PACATE. Imi mai trebuie mult EXERCITIU.... ca macar in POSTUL PASTELUI...... sa nu gresesc vis-a-vis....de mine, de semeni, de DUMNEZEU.

            As fi vrut sa primesc O IMPARTASANIE pe un SUFLET "golit" de rautati lumesti, framintari si trairi launtrice......pentru a avea o constiinta cit mai curata.....aceasta constiinta morala..... care este GLASUL LUI DUMNEZEU IN SUFLETUL MEU! 

            

            Concluzia mea este ca traind in LUME......pacatele sunt inerente. Mi-as dori o viata de pustnic.....departe de lume....departe de civilizatie.....departe de oameni.

            VA URMA

Trairile launtrice.........o povara greu de dus 55

           De citeva luni practic tehnicile de eliberare emotionala pentru a inlatura din sufletul meu starile emotionale acumulate in zeci de ani. Am obtinut rezultate bune pe anumite aspecte emotionale, fiindca nu am mai avut trairi traumatizante de acelasi fel. Emotiile negative, repetate, nu pot fi eliberate, mai ales cind ele devin traumatizante. In viata mea am avut parte de multe emotii negative, amintiri negative, suferinte fizice si psihice provocate de evenimente nedorite.....DE ERORI MEDICALE.....care mi-au marcat viata mea.

          Ca un facut.......si fiica mea a avut parte  DE O EROARE MEDICALA care i-a adus multa suferinta fizica si multe complicatii......de la cele medicale pina la cele sociale.

           La nasterea mea.....o manevra gresita a doctorului a provocat o luxatie a soldului.....care m-a lasat infirma pe toata viata. N-a fost de ajuns......la operatia de coxartroza..... cind medicina era evoluata mult.....deci nu m-as fi asteptat la vreo eroare medicala....mi s-a facut transfuzie de singe.....cu singe infectat (din rezerva spitalului).....singe recoltat... fara o analiza imprealabila.... probabil de pe vremea lui CEAUSESCU. Asa m-am "captusit" cu o HEPATITA C care este greu de tinut pe loc. Evolutia bolii este mai lenta.....dar duce sigur la cancerul ficatului.

          La fiica mea este vorba de o greseala de diagnosticare de la 7 luni. In urma unei receli puternice a facut convulsii febrile la 7 luni. La 9 luni a facut iarasi o raceala cu temperatura mare si convulsii. I s-a pus un diagnostic dur cu tratament permanent. Timp de 22 ani a facut un tratament necorespunzator, nociv chiar. A inceput sa-i cada smaltul de la dinti, apoi o anemie, probleme cu ficatul, fierea. Evaluarea bolii o faceam periodic.....dar doctorita spunea sa nu intrerupa tratamentul pentru ca s-ar putea sa faca convulsii, fiindca : racea foarte des si facea febra mare. Mentionez : de la 7 si 9 luni fiica mea nu a mai facut convulsii febrile, pina azi cind scriu acest articol, fiica mea avind acum 29 ani. In anul l986, datorita radiatiilor de la Cernobil s-a declansat o pubertate precoce care a necesitat tratament si internare la Spitalul C.I Parhon Bucuresti. Cei de la Parhon au tratat doar problemele de endocrinologie....iar pentru tratamentul care il facea de la 7 luni..... au spus ca.... daca nu s-au repetat convulsiile....sa i se suspende tratamentul....fiindca este nociv. La virsta de 22 ani fiica mea a intrerupt tratamentul din proprie initiativa....fiindca doctorita la care era in evidenta nu a fost de acord cu intreruperea tratamentului. Era studenta atunci.....s-a informat mai intii.....si apoi in mod regresiv a intrerupt tratamentul. A facut RMNeul....care a iesit OK. Suspendarea tratamentului a adus neplaceri in sensul ca organismul se invatase cu tratamentul ca si cu un drog. Aparusera reactii adverse. Apoi probleme cu fisa medicala care a ramas ca un stigmat. S-a ramas pe un tratament de neutralizare. Deci o greseala de diagnostic cu urmari.....atit medicale cit si sociale. Acestea sunt motive serioase de a lasa in sufletul meu si al fiicei mele rani adinci care nu pot fi vindecate niciodata......mai ales cind aceste rani sufletesti sunt reactivate de alte probleme medicale care recidiveaza......ceea ce insemneaza ca nu s-a intervenit chirurgical cu competenta si resposabilitate. Este vorba de alta greseala medicala de care a avut parte fiica mea in interventia chirurgicala facuta in anul 2003.....fiind nevoie acum de o alta operatie pentru a repara ce s-a gresit in 2003. Atit eu cit si fiica mea am avut incredere in doctori, considerindu-i oameni cu carte si responsabili de actul medical. Ceea ce am patit eu si fiica mea....ar trebui sa ne schimbe parerile......dar speram in mai bine. Cu cine sa ne razboim pentru greselile lor?. Cert este ca, atit eu cit si fiica mea, raminem marcate pe viata de greselile unora dintre doctori......ca sa nu zic INCOMPETENTA LOR.

           V-am povestit toate acestea pentru a fi foarte atenti atunci cind aveti un dubiu asupra diagnosticului care vi s-a pus. Este bine sa consultati cel putin doi medici....si sa mergeti la doctori care au practica medicala adica EXPERIENTA.

            VA URMA