joi, 30 decembrie 2010

Trairile launtrice...........o povara greu de dus 43

                  Cind am auzit la stiri despre accidentul realizatorului de emisiuni Serban Huidu, la schi in Austria, m-am intristat. Doamne, am zis eu, este un tinar care trebuie sa traiasca, nu-l lasa sa moara! Astazi stirile despre Serban, de la spitalul din Innsbruck, au fost imbucuratoare. Solidaritatea vedetelor, a celor din breazla lui, a oamenilor de rind, m-a bucurat. Rugaciunile noastre sa fie ascultate de Bunul Dumnezeu pentru ca Serban sa iasa cu bine din acest mare necaz. A trait pe meleagurile Valceane, fiindca din aceasta zona a tarii se trage tatal sau, socrul sau. Sanatate grabnica ii dorim "circotasului" Serban Huidu!
                  Acum la sfirsit de an sa incercam sa uitam pentru citeva ore necazurile si sa intram in noul an cu ginduri curate, cu speranta, ca multe se vor schimba. Bine ar fi sa se produca schimbari si in launtrul sufletului nostru pentru a putea sa inlaturam astfel toate rautatile, fricile, spaimele.......sa ne descotorosim de tot balastrul lumesc. Sa-l cautam mai mult pe DUMNEZEU.......care sa ne arate CALEA SPRE ADEVAR.
                 Doresc ca cititorii blogului meu sa aiba parte de un AN NOU cu multe realizari si " O SANATATE DE FIER".   LA MULTI ANI!     ASTEPTAM IMPREUNA UN 2011 MAI BUN!

VA URMA

luni, 27 decembrie 2010

Trairile launtrice.........o povara greu de dus 42

               EVENIMENTELE petrecute inainte si dupa ZIUA DE CRACIUN m-au impresionat foarte tare si de aceea vreau sa comentez putin. Cazul dlui Sobaru,care a sarit de la balconul Parlamentului, este gestul unui om disperat, dar si al unui om care a vtrut sa traga un semnal autoritatilor, celor care fac legi, sa aiba in vedere ca oamenii de rind..... cei cu probleme......cei cu nevoi speciale.......au ajuns la limita de insuportabilitate......si ca sunt dispusi sa-si puna capat existentei lor fizice..... pentru ca cel putin cei care ramin in familia lor sa fie ajutati, sprijiniti, intr-un fel de institutiile statului.
             Eu ii inteleg gestul acestui OM fiindca in urma cu 23 ani eu am avut o experienta.......de genul.....a renunta la libertate sau chiar la viata pentru ca fiica mea sa nu "moara cu zile" fiindca nu aveam posibilitatea financiara sa ma deplasez la Bucuresti la Institutul C.I.Parhon.
             Gestul in sine este un sacrificiu facut de parintele care-si iubeste copilul cu adevarat......si nu se mai gindeste ce se intimpla cu el......ci se gindeste doar la copil. Chiar daca isi expune el viata...... stie..... ca macar cineva.......va lua atitudine pentru copilul lui......deschizindu-se astfel O CALE SI PENTRU CEILALTI COPII INTR-O SITUATIE SIMILARA.
             Eu personal ii multumesc acestui OM pentru gestul facut. Suferinta lui fizica va fi compensata de SOLIDARITATEA........ de care dau dovada.....nu numai parintii copiilor AUTISTI.....dar si  oamenii care au probleme carora nu le mai gasesc rezolvare. Suferinta sufleteasca va ramine......este greu de inlaturat atita timp cit ai un copil AUTIST.
            Cind am auzit la STIRI ca in ZIUA DE CRACIUN s-au sinucis oameni.......nu m-am mirat deloc. Fiindca sunt oameni care nu vor sa-si traiasca viata sub DEMNITATEA LOR DE OAMENI. Acest drept la DEMNITATE il avem toti......dar el nu se mai asigura tuturor. OARE CINE ESTE DE VINA CA NI S-A LUAT ACEST DREPT IN MOD INDIRECT? prin masurile de austeritate. Se impune o REVOLUTIE MORALA si apoi.......una sociala.

 VA URMA

miercuri, 22 decembrie 2010

Trairile launtrice..........o povara greu de dus 41

                 Pentru mine sarbatorile de iarna insemneaza : REFLECTIE, MEDITATIE, COMUNIUNE  CU DIVINITATEA. Cele lumesti le las pe planul al doilea. Altadata........procedam invers......dar.....o data cu inaintarea in virsta mi-am dat seama cit de mult insemneaza pentru mine SPIRITUALIZAREA, VIATA SPIRITUALA. Incerc sa-i explic si fiicei mele....... dar si celor care-mi citesc blogul.
                 Pentru a ne cunoaste mai bine pe noi si pe semenii nostri........pentru o intelegere mai buna a sufletului nostru dar si al semenilor nostri...... trebuie sa COMUNICAM.........dar si sa ne exprimam gindurile cit mai exact.... fara a lasa loc interpretarilor. Nu trebuie sa ascundem gindurile care ne framinta......si care pina la urma ne INTOXICA SUFLETUL...... daca nu sunt exprimate. COMUNICAREA ne face mai siguri pe noi in sensul ca emotiile distructive se pierd. Pe cit comunicam mai mult cu semenii......tot pe atit apare competitia......in schimbul de idei de opinii. Ne putem da seama de cum gindesc semenii nostri.......mai profund sau mai superficial......daca sunt legati de partea MATERIALA sau de partea SPIRITUALA..... daca pun PRET pe valorile morale, culturale sau NU.......daca au slabiciuni, vicii.....daca sunt impulsivi ori violenti verbal.....daca exagereaza... ca sa nu zic..... MINT.....daca sunt activi sau nu......daca "le cade fisa usor" adica daca sunt pe faza.....cum se zice. In functie de comportamentul semenilor ne dam seama de comportamentul nostru.....si incercam sa ne corectam. Foarte multi dintre noi nu ne constientizam manifestarile si nici reactiile de aceea trebuie sa avem in vedere manifestarile si reactiile altora pentru a ni le corecta pe ale noastre si sa incercam sa ne controlam gesturile, privirile, vorbele. Logica in exprimare este foarte importanta. Evitarea conflictelor.....aduce liniste si pace......vorba dulce mult aduce......
               Autocontrolul practicat de fiecare duce la usurarea sufletului fara ca energiile negative sa patrunda in trupul si sufletul nostru.
               Trebuie sa ne cunoastem fiecare SINELE NOSTRU........sa ne cistigam SIGURANTA DE SINE si STAPINIREA DE SINE.
                Numai asa putem ajunge la SPIRITUALIZARE.
                ADELINA  vrei sa incerci?
           



sâmbătă, 18 decembrie 2010

Trairile launtrice..........o povara greu de dus XL

                    Sarbatorile de iarna sunt pentru mine o mare bucurie.......in acelasi timp o purificare a sufletului si a trupuluii. Sarbatorile copilariei sunt unice...... nu le pot retrai...... in aceeasi intensitate in care le-am trait atunci......dar incerc.... sa-mi amintesc din trairile mele de atunci.
                    Iernile copilariei mele erau geroase......cu zapada abundenta. Era o mare bucurie sa iesim in curtea casei, pentru mine si fratele meu....... si sa ne batem cu bulgari de zapada......sa facem OM de ZAPADA......sa ne dam cu saniuta. Intram in casa cu minutele inghetate......pe care......tin minte ca le puneam pe soba de teracota pentru a le incalzi. Caldura aceea data de soba, in care ardeau lemne, imi scotea bujori in obrajori.......iar geamurile cu floricele de gheata.......prin care priveam la omul de zapada......ma faceau sa traiesc niste stari.....pe care  nu le pot exprima in cuvintele prea sarace, acum, pentru a reda trairile de atunci.
                  In fiecare an, parintii mei taiau porc de IGNAT. Eu si fratele meu Florin eram prezenti la taierea porcului. O adevarata arta de a taia un porc, de a-l transa, de a pregati cirnatii, toba, caltabosii, slaninutele, jumerile, singeretele. Tata mai pregatea si pastrama de batal. De cind a murit tata din anul 1972 eu nu am mai mincat o pastrama asa buna ca cea pregatita de tata.
                   Iarna ieseam pe riul Olanesti, care era inghetat, si ne dam cu saniuta. Riul nu era amenajat ca acum cu faleza si cascade......dar era o sursa de bucurii pentru noi copiii, care locuiam la case, pe strada Ana Ipatescu. Riul Olanesti imparte orasul RmVilcea in doua. Strada Ana Ipatescu  se intindea de la podul Vinerii Mari pina la podul peste care trece calea ferata. Din curtea casei noastre se iesea la riu.
                   In fiecare an isi facea aparitia MOS CRACIUN cu tolba lui plina de jucarii. In mintea noastra de copii, eu si fratele meu, chiar credeam ca vine mosul. Bucuria si emotiile de atunci...... nu m-au mai coplesit niciodata........ca atunci.
                   De CRACIUN.... se petrecea in familie cu o masa bogata in de toate.......cu cozonaci facuti de mama si multe pregatiri din porcul taiat de IGNAT. Tin minte ca mama si tata ne ducea la biserica Sfintul Gheorghe, unde ne IMPARTASEA preotul, dupa care veneam acasa si serveam masa de CRACIUN.
                   Acum la virsta de 60 ani traiesc alte emotii.......cele ale spiritualizarii......incerc sa-mi curat trupul si sufletul prin post si smerenie....sa alung din suflet tot balastrul lumesc acumulat......sa fac MILOSTENII, atit cit imi permite buzunarul meu, sa fiu mai buna si intelegatoare, sa nu-i judec pe semenii mei......si sa impartasesc din experienta mea de viata si altora.

                                


                                                          VA URMA

joi, 9 decembrie 2010

Trairile launtrice............o povara greu de dus XXXIX

                   INCURSIUNEA, pe care am facut-o in sufletul meu, in psihicul meu, m-a ajutat sa ajung la niste concluzii, care-mi descifreaza mai usor oamenii cu.......care relationez.
                   De multe ori vorbele nu au nicio valoare...... ele servind.......doar la manipularea..... la inducerea in eroare......daca nu sunt exprimate din suflet si nu sunt concretizate.
                  Vorbele mincinoase duc la amagirea sufletului semenelui tau..... la adevarate furtuni sufletesti... de aceea trebuie sa gindim bine..... ce exprimam in cuvinte, vorbe.... si cum exprimam..... si cind exprimam.
                 Din acelasi motiv...... eu ma feresc de a scrie.....de a rosti.......vorbe......cuvinte.....care sa raneasca suflete.....sau sa fie interpretate in fel si chip. Cu ani in urma am citit.........din opera filozofului PLATON.......Formarea unei republici ca stat........dar si formarea unei "republici" interioare. De atunci am incercat sa nu mai pun pret pe cuvintele pe vorbele semenilor.....daca nu sunt exprimate din suflet si nu contin un mesaj...... ci doar exprimate......asa......ca sa se afle in treaba.....sau sa se bage in seama.
                 Gindurile omului daca ar putea fi citite.......si daca ar fi exprimate.....toate gindurile.....ar fi dezastru. Se zice ca........cuvintul poate ucide......dar gindul......ce ar putea face?
                 Mereu imi sfatuiesc fiica sa aiba mare atentie la exprimarea gindurilor......si mare atentie la alegerea cuvintelor ce exprima gindurile. Depinde daca ma si asculta. Rautatile exprimate in cuvinte ii descarca energetic pe unii si-i incarca pe altii cu acele energii negative, malefice care fac ravagii in sufletul unui om. Bine ar fi ca oamenii sa fie cinstiti cu ei insisi mai intii si apoi cu ceilalti si sa nu-si exprime rautatea prin gesturi prin cuvinte si chiar pe fizionomia fetii......fiindca ranesc.....si-si atrag ura, dusmania. 
                 Este bine ca in viata sa lasi loc de BUNA ZIUA! De aceea nu lasati friu liber rautatii, invidiei, geloziei, razbunarii, urii, minciunii, egoizmului, vicleniei......fiti pozitivi si bine intentionati, bine facatori fiindca rasplata BINELUI FACUT va fi atit DIVINA cit si UMANA.
                 Alungati din suflet nemultumirile, revolta, egoizmul, pretentiile absurde, dorintele......si fiti BUNI fiindca veti fi tot timpul incarcati cu energie pozitiva si inconjurati de oameni pozitivi.....si astfel veti trece mai usor peste incercarile vietii.

VA URMA
                   

sâmbătă, 4 decembrie 2010

Trairile launtrice..........o povara greu de dus XXXVIII

                       Pe masura ce scriu despre viata mea care este impletita cu viata altora ma "descopar" si in acelasi timp gasesc raspunsuri la multe intrebari puse de mine de alungul vietii mele. Aveam nevoie de mai multa independenta la tinerete dar atunci in mod sigur nu am putut sa ma desprind de familia mea. Dupa moartea tatalui meu am ramas foarte atasata de mama mea dar si de frati. Dupa moartea mamei am ramas atasata de frati........noroc cu cumnatele.....care au echilibrat acest atasament al meu.
                      Acum eu sunt singura care incerc din "rasputeri" sa tin familia.....ma refer la familia extinsa.....cit de cit unita......dar situatia financiara.....a facut..... ca si in regimul trecut dar si in regimul actual.....aceasta familie extinsa......sa se faramiteze. Aceste despartiri de ani de zile duc la pierderea acelei puritati sufletesti.......la instrainare.......la adevarate drame sufletesti.......si la regretul meu ca am incercat imposibilul.
                     Deci recomand in special persoanelor nascute in zodia RACULUI sa incerce o desprindere de familie.......sa-si cistige independenta...... pentru a putea face o desprindere mai rapida si pentru a se adapta mai usor la realitate. Fiecare persoana vrea sa aiba friiele "vietii" in miinile lor.....sa-si traiasca viata asa cum vor si asa cum le este data.......dar cu responsabilitate.....si in limitele bunului simt.
                     Nu spun ca parintii sau fratii sunt o piedica......doar ca ajutorul lor iti ia dreptul de a te descurca singur in problemele puse de viata de zi cu zi dar si in familia proprie.
                     Ceea ce scriu este valabil si pentru fata mea care si-a pierdut obiceiul bun de a se descurca singura sau si-a pierdut increderea in ea........ sau din comoditate asteapta la altii ajutor sau idei. Adelina iti lipseste doar tactul de a actiona.....fiindca tu esti o dominatoare si o cuceritoare.....lasa furia la o parte.....dar si timiditatea care vine de la lipsa de siguranta de sine. Lucreaza putin asupra SINELUI tau.
                     Nu le sti chiar pe toate.......accepta si ce-ti spune MAMA......fiindca dupa moartea mea nu o sa te mai sfatuiasca nimeni sincer. Nu vreau ca istoria sa se repete in privinta atasamentului fata de MAMA.  

                                                             VA URMA