Imi place sa scriu despre neamul meu din partea mamei fiindca prin acestia am cunoscut multe destine ale taranului roman. Desi eu sunt nascuta, crescuta, scolarizata in oras......si locuiesc in oras de 63 ani......tot timpul am fost atrasa de mediul rural. Mama mea fiind de la tara.....o comuna frumoasa ca asezare din judetul Valcea.....mi-a oferit posibilitatea sa merg......la tara.....cum se zice......la bunicul meu care a decedat in anul 1959. Am mai mers la tara dupa moartea bunicului.....dar sporadic. Apoi mama a vindut casuta bunicului......am mai continuat sa merg la sora mai mare a mamei Jena careia noi ii ziceam Doda.....pina cind aceasta a vindut si ea casa si a plecat la fete la oras.
Atasamentul meu de acele meleaguri m-a adus din nou in anul 1980 in comuna natala a mamei mele prin casatoria mea cu un om al locurilor. N-a durat mult entuziasmul ca sotul a dat divort de mine si in situatia creata, singura varianta a fost sa ma intorc la parinti in RmValcea fiindca in localitatea natala a mamei mele nu mai aveam pe nimeni......nici nu aveam o locuinta personala unde sa locuiesc. Mi-a parut nespus de rau ca m-am despartit de acele locuri mirifice.
Viata la tara prin anii l955 era grea......nu exista confortul, civilizatia de acum.....dar oamenii prin omenia si bunatatea lor isi faceau viata mai usoara desi realmente ei munceau din greu si tot saraci erau. Bunicii si stra...stra bunicii mei au trait vremuri grele.
De mica am luat contact cu familia extinsa a mamei mele. Deci: l-am cunoscut pe bunicul.....bunica decedase inainte de a ma naste eu......le-am cunoscut pe surorile mamei, pe sotii lor si pe copiii lor. Surorile mamei erau niste femei frumoase, subtiri in talie si foarte puternice fizic si psihic.....munceau la fel ca barbatii la muncile agricole......si erau si bune gospodine. Erau la casele lor......casatorite.......aveau gospodariile lor. In comuna natala mamei mele traiau doua surori ale mamei ONITA SI JENA iar intr-o comuna vecina traia alta sora a mamei LENA. Despre aceasta si familia ei am sa va vorbesc acum cu multa placere si respect......dar si cu multa piosenie.
LENA locuia cu sotul ei si cele trei fete ale lor intr-o comuna splendida ca asezare.....o vale inconjurata de dealuri cu paduri dese si inalte......ziceai ca esti ca intr-o "caldare".....si aici niste locuri mirifice ca locurile unde s-a nascut LENA sora mai mare a mamei mele cu care ma mindresc.
IN MEMORIA ACESTOR OAMENI FRUMOSI PE DINAUNTRU DAR SI PE DINAFARA am sa va povestesc intimplari din viata lor, fapte si ginduri de ale lor care sa-i faca pe copiii lor.....care au mai ramas in viata......pe nepoti si stranepoti......mindri de ei. LENA SI GHEORHE .....sot si sotie.....care au stiut ce insemneaza o familie......si-au crescut exemplar cele trei fiice......si si-au tinut familia unita pina la moartea lor. Un exemplu de parinti pentru copiii lor dar si pentru altii straini. Munceau pentru fetele lor.....pentru a le oferi o viata mai buna decit a lor......si munceau departe de casa la sute de km. Asa au hotarit in urma cu mai mult de o jumatate de secol sa se mute cu totul in comuna COGEALAC SATUL TARI VERDE JUD. CONSTANTA. S-au mutat cu pisica, catel, purcel si alte animale......cu tot ce au avut ei......si au inceput o noua viata. Munceau de dimineata pina seara la G.A.S pe tarlale lungi.....cit vedeai cu ochii......si ei si fetele si astfel au reusit sa-si faca o gospodarie prospera......si sa faca si zestre celor trei fete care acum erau de maritat.
In acesti oameni am vazut TARANUL AUTENTIC DE MUNTE, perseverent si serios, muncitor si saritor la necazul semenului......cu principii sanatoase de viata......care pentru mine sunt un exemplu de viata.......si nu numai pentru mine...... ci pentru toti cei care i-au cunoscut
Cum sa nu pretuiesti astfel de oameni si sa nu-ti amintesti de ei cu placere? Cum sa nu tii legatura cu urmasii lor care sunt tot la fel ca ei......"haiduci".....nu de munte ca bunicii, strabunicii.....ci "haiduci" de cimpie. Acesti oameni pastratori ai traditiilor si obiceiurilor locurilor unde s-au nascut s-au integrat repede in comunitatea de macedoneni, bulgari, turci, tatari.......si au convietuit impreuna fara probleme. Credinta lor de crestini ortodocsi pastrata cu sfintenie le-a dat speranta spre o viata mai buna la care au ajuns cu greu dar au ajuns cu bine. Gindirea lor era o gindire de oameni simpli cu multa intelepciune dobindita prin experienta lor de viata destul de dura. Faptele lor erau fapte de binefacere, de omenie care le-au atras pretuirea oamenilor de pe acele meleaguri. Atit LENA cit si GHEORGHE erau ca argintul viu nu stateau un moment.....tot timpul faceau cite ceva pentru casa lor. Acesti oameni respectau sarbatorile religioase dar si pe cele nationale fiindca erau foarte credinciosi si buni patrioti. Stiau sa se si distreze.....dar cu limite ca asa erau vremurile.
GHEORGHE a decedat inaintea sotiei in urma unui accident la munca. LENA a decedat in anul l999 la virsta de 8o ani. Au decedat si doua fiice ale lor: Maria a decedat in l994 si Margareta in anul 20ll. Amindoua au urmasi cite un baiat care la rindul lor au copii si sunt tot atit de seriosi si muncitori ca mamele lor.....vorbesc putin si fac mult.
Fiindca acesti oameni erau indragiti de rude dar si de straini au fost urmati in aceasta stramutare: de frati, veri, vecini......care acum populeaza satul Tari verde si comuna Cogealac. Viata acum in aceste doua localitati este moderna, civilizata cu conditii de oras. Urmasii celor veniti in urma cu mai mult de o jumatate de veac traiesc acum in case moderne cu o alta arhitectura dotate cu cele mai moderne mobile.....apa curenta, centrale pentru incalzire, televizoare, computere, gadgeturi etc.
Voi toti urmasii lor: Aurica....fiica cea mica ramasa in viata cu nepotii si strnepotii sa duceti mai departe cultul familiei invatat de la LENA SI GHEORGHE in spiritul iubirii si devotamentului fata de tot ce este romanesc.....traditii, obiceiuri, mestesuguri......specifice satului romanesc si taranului autentic.
VA URMA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu