Din primele zile ale noului an......am hotarit sa ma detasez de toate trairile emotionale negative care-mi fac rau. Nu vreau sa ma mai implic sufleteste in problemele apropiatilor......care alta data erau prioritare......si asta.....pentru a ma proteja.......fiindca in ultima vreme problemele mele de sanatate sunt de luat in seama......nu este vorba de un refuz al meu......sau o toana.......ci chiar un adevar......nu mai sunt rezistenta la suparari, la emotii negative puternice......si pentru a nu deveni o povara pentru fiica mea......voi evita pe cit se poate......supararile sufletesti pricinuite de problemele altora. De aceea nu mai pot......chiar sa vreau.....sa rezolv problemele "altora"......care asteapta de la mine.....ceea ce si ei pot face......dar s-au invatat ca este mai bine sa puna pe altii la inaintare........mai comod nuuuu?? decit sa te zbati tu.
Fiica mea are 30 ani.....sa-si rezolve singura problemele vietii.......trebuia de mult s-o las sa-si foloseasca "propriile-i aripi in zborul ei catre necunoscutul vietii".....de asemenea fratele meu Florin care are 58 ani.....sa-si administreze venitul lunar, sa-si gateasca, sa fumeze mai putin sau deloc pentru a-i ajunge banii......sa mearga singur la controalele medicale pentru a-si lua retetele pentru bolile de care sufera: diabet, inima......sa mearga singur la comisia de pensionare. Problemele lor devenisera si problemele mele.......creindu-mi stari de teama de stress.....cu citeva zile inainte. De multe ori ma suparau manifestarile lor de indiferenta.......fiindca eu ma panicam.......parca ar fi fost problemele mele si trebuia sa le rezolv......cu orice pret.. Eu cred ca "obisnuinta este a doua natura"......dar invatul are si dezvat. Daca mor eu......ce o sa faca?......ma scoala din mormint sa le rezolv problemele? Eu mi-am facut datoria de a-i sfatui cum sa relationeze cu oamenii in societate, cum sa abordeze oamenii si problemele, cu mult calm si mult tact. Nu-mi place sa repet la infinit si nici nu-mi place ca cineva sa profite de bunatatea mea, de credulitatea mea.......si sa creada ca nu as vrea.......cind eu chiar nu mai pot rezista presiunilor, tensiunilor la care ma supun confruntarile cu diversele situatii stressante.
Am primit prea multe reprosuri de la cei din familia extinsa dar si din afara.......ca prea mult ma implic in vietile "altora"......ca poate o fac cu interes....."ca sa aiba grija de mine"........gindindu-ma mai mult la mine decit la ei.......si ca de aceea "ii tin pe linga mine". Tot ce am facut pentru "altii" a fost motivul de a avea liniste in familie......si sa evit complicatiile.......fiindca in final tot mie"in spinare imi cadeau". Eu inteleg sa ajut pe cineva......dar si persoana respectiva sa aiba vointa sa se ajute. MINDRIA este buna uneori.......dar sa avem si motiv de MINDRIE.
Avind in vedere situatia mea ca ma deplasez din ce in ce mai greu......ca bolile mele cronice imi "macina" fizicul si psihicul......vreau putina indurare......nu mai pot sa mai lupt si cu problemele "altora".......am eu destule probleme ale mele. Imi voi impune o schimbare si a felului meu de a fi......de a nu mai fi atit de deschisa in fata unor oameni care nu stiu sa aprecieze intelegerea sufleteasca pe care le-o acord......desi sunt niste oameni cu o intelegere sufleteasca limitata. Fiicei mele ii cer mai mult RESPECT si un comportament corespunzator cu educatia pe care i-am dat-o eu.......si cea pe care si-a format-o prin scoli. Iar pe frate il rog sa-si ia viata in propriile-i miini. Sper sa nu va suparati pe mine......eu v-am zis-o si in fata de multe ori......dar v-ati facut ca nu pricepeti.!!!......si ati continuat sa ma luati de "buna".
VA URMA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu