joi, 30 septembrie 2010

Trairile launtrice................o povara greu de dus XXV

                         Regretele......reprosurile.....nu-si mai gasesc rostul acum. Am gresit cu multe in tineretea mea...... din nestiinta, naivitate, lipsa de experienta.......dar nu-mi iert greseala pe care am facut-o in educatia fiicei mele. Cred ca nu am folosit metoda cea mai buna......la care se adauga mediul in care a trait fiica mea.
                        Da ....fiica mea a suferit tot timpul......din cauza absentei tatalui ei.......lipsa unei comunicari normale intre tata si fiica. De multe ori am simtit-o ca avea nevoie de prezenta tatalui.......care sa-i dea curaj si s-o sustina. Cind ma vedea pe mine prabusita sufleteste si fara ajutor prelua ea conducerea cum s-ar zice. Era prea mult pentru un copil..... totusi.... sa intre in panica fiindca ar ramine singura pe lume.......ca tatal a abandonat-o..... iar mama clacheaza. Uite asa s-a instalat teama de necunoscut......teama ca ramine fara mine....teama ca nu vom putea supravietui in anumite momente ale vietii. Istoria s-a repetat.....eu am purtat in suflet multi ani.......teama ca moare mama.....dar a murit tata inaintea mamei.
                     Eu in loc s-o pregatesc pentru viata  la modul teoretic i-am oferit o experienta greu de trait si de suportat de un copil. Nu ma consider total vinovata.......o mare parte din vina ii revine tatalui ei.....dar trebuia sa fac mai mult.....in sensul de a masca lipsurile, necazurile....si chiar absenta tatalui ei.
                    Sfatuiesc pe toti tinerii care se casatoresc sau traiesc in concubinaj sa nu dea nastere la copii in situatia in care nu se inteleg fiindca cei care sufera cel mai mult sunt copiii. Ei vor ca parintii sa fie alaturi de ei......au mare nevoie si de mama dar si de tata. Fiica mea cind era mica ii zicea tata .....fratelui meu Radu....fiindca ii auzea pe verisorii ei zicindu-i tata. Ea si acum ii considera pe verisorii ei ......fratii ei....asa ii prezinta......fratii ei. Sa nu luati dreptul copiilor vostri de a trai alaturi de ambii parinti. Daca unul din parinti este mai orgolios si nu ceda......sa cedea celalalt.....sa nu se gindeasca la ei.....ci la copii. Repercursiunile se vad mai tirziu cind acesti copii pornesc in viata cu o frica.....frustrare....deja obositi de nacazuri.....de lupte pierdute. Asa ca luati aminte la ce va spun......faceti tot ce va sta in putinta pentru a oferi copiilor un climat de familie normal. Revin la Adelina mea care a trait si ea intr-un climat nefavorabil..... care a contribuit la sensibilizarea ei si la mentinerea timiditatii.
                  Timiditatea, nesiguranta, lipsa unor replici categorice te face mai slab in fata adversarului asa cum i s-a intimplat Adelinei. Educatia pe care i-am facut-o eu in spiritul crestin i-a imprimat o anume supunere, ascultare care......in ziua de azi aduc numai necazuri......asa cum i s-a intimplat Adelinei.
                   In viata trebuie sa fi mai categoric si mai atent cu ce faci si ce spui.....trebuie sa-ti vezi interesul tau si sa nu lasi pe nimeni sa se foloseasca de tine.......trebuie sa sti ce vrei in viata.
                   Sunt convinsa ca pe fiica mea Adelina o vor cali toate aceste incercari ale vietii si ca in viitorul apropiat va actiona cu "singe rece".
            VA URMA

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu