miercuri, 11 mai 2011

Trairile launtrice..........o povara greu de dus 63

                     Am sa va povestesc despre doua situatii diferite......dar care au acelasi numitor comun......RAUTATEA UMANA...... Sunt persoane cu care m-am intersectat eu, la un moment dat, in viata mea.......aceste persoane acum sunt decedate. Nu inteleg de ce am rezonat eu cu astfel de persoane rele si viclene, malefice........sper sa-mi explic.......cindva.  In urma cu multi ani le-am cunoscut pe aceste doua persoane in inprejurari diferite. Aceste doamne nu s-au cunoscut intre ele.......poate din vedere. Una din ele a decedat in anul l995 iar cealalta in anul 2010. Asemanarea dintre aceste doua doamne este ca...... erau extrem de rele si viclene. Rautatea lor era mascata de expresia fetii care era placuta.......cu un zimbet permanent..... si care  afisau o blidete aparte. Una dinre aceste doamne era nevazatoare, era casatorita si avea doi copii. Vorbea foarte frumos.....aproape ca vorbea in versuri......impresionind "auditorul". Vocea ei avea niste inflexiuni placute.....care te captivau total. Tot ce spunea.....venea doar din git ci nu din inima.....dar nu puteai sa-ti dai seama, fiindca vorbele ei erau rostite cu atita maestrie, incit dadeau valoare persoanei care le rostea. Pe aceasta doamna am cunoscut-o in cabinetul de masaj unde sotul dinsei isi profesa meseria de maseur. Fiind foarte vorbareata a intrat in vorba cu mine.......m-a impresionat pe loc.....si asa am inceput sa ne vizitam. Aparentele.....de persoana OK.... au tinut ceva timp.......dupa care am inceput sa-mi dau seama de caracterul ei......de viciile ei.....de rautatea si viclenia ei. Sotul ei nevazator si el.......un om cu multa ambitie........si el un bun vorbitor......si un bun maseur. Amindoi aveau grija de copii.....cum puteau ei mai bine. Copiii nu aveau handicapul lor......deci erau sanatosi si bine ingrijiti. In casa totul era aranjat in asa fel incit sa ramina mult spatiu pentru a nu se lovi de mobile. Aveau modul lor de a aprinde aragazul sau de a pune mincarea in farfurie. Totul la ei era functional, ca pentru doi nevazatori, cu doi copii care vedeau. Amindoi sotii il huleau pe Dumnezeu.....nu aveau icoane in casa. Amindoi erau intr-o competitie permanenta atit in privinta culturalizarii cit si profesional......dar erau si intr-o intrecere a infidelitatii. Atit el cit si ea aveau relatii extra conjugale. Pe parcursul anilor mi-am dat seama de minciunile in care se scalda acesta doamna dar si de viclenia pe care o folosea ori de cite ori era nevoie. Obisnuia sa faca rau cu singe rece numai pentru motivul ca asa simtea ea. Chiar mi-am zis o data: "cum de o mai rabda Dumnezeu" facind atita rau fara nici o remuscare. Nu peste mult timp am auzit ca a decedat din cauza unei infectii datorate unei sarcini care nu a mai evoluat.......in urma provocarii rudimentare a unui avort. Mi-a parut rau findca era tinara......avea doi copii de crescut.....si ca ea nu a inteles deloc sansa pe care i-a dat-o Dumnezeu ca ea sa se indrepte. Mi-a parut rau si de faptul ca eu cit am stat in preajma ei nu am reusit s-o fac sa inteleaga sa renunte la al mai huli pe Dumnezeu......sa renunte la minciuna si viclenie....precum si la a face rau semenilor pentru simplu fapt ca Dumnezeu a "inzestrat-o" pe ea cu acel handicap. Oare de ce viata mi-a scos in cale aceasta femeie?. Cum am intuit eu, atunci, ca va primi pedeapsa naturala.....curind....asa cum s-a si intimplat?.
                  Tot in urma cu multi ani am cunoscut prin mama ei o tinara studenta.....frumoasa inteligenta.....foarte studioasa. Era mindria parintilor.....singurul copil la parinti!. I se faceau toate placerile.....tot venitul familiei era pentru buna starea ei. Aparent.....si aici.....totul mergea bine.....dar de atita bine.....fiica facea numai "nesarate" stiind ca parintii o scoteau din toate belelele. Dupa multi ani am intilnit-o.....era directoarea unei unitati spitalicesti......o femeie in toata puterea cuvintului......frumoasa, puternica, rivnita......necasatorita dar avea un copil. Am intilnit-o.......dupa citiva ani......arata inbatrinita......mergea greu cu ajutorul unei cirje.....mi-a povestit ca sufera de o boala ale carei cauze nu sunt cunoscute......ca nu se intelege cu parintii......cu colegii si conducerea institutiei unde lucra. M-a rugat sa-i dau numarul de telefon pentru a-mi spune mai multe. I-am dat nr.de telefon cu placere. O perioada, mama ei a venit la mine in vizita, acum sunt convinsa de ce......pentru a-si varsa veninul...... povestindu-mi, in mod voalat, conflictul dintre ea si fiica. Iarasi imi pun intrebarea de ce am rezonat eu cu aceste femei extrem de rele, viclene si rau facatoare? Am inteles despre ce era vorba.....fiica facuse o casatorie.....numai ca sa ajunga in Franta cu ajutorul unui sot bogat.....casatorie care a durat numai citeva luni. Apoi a facut o fetita cu un barbat sub nivelul ei de pregatire......si cu o "indeletnicire" oculta. Ceea ce i-a nemultumit pe parinti.....mai ales pe mama. Conflictul dintre parinti si fiica s-a transformat intr-o ura fara margini.....incit isi faceau rau unii la altii......ba mai mult, implicau si alte persoane in "rahatul" lor de familie. In viata mea nu am vazut o mai mare ura si dusmanie ca in familia aceasta. Mama o birfea pe fiica pe unde putea......la fel si fiica. Daca cineva incerca sa le trezeasca la realitate.......deveneau instant dusmani. Si asa a casunat si mama si fiica pe mine......credeau ca eu o sa fac pe posta.....si o sa duc vorbele de la una la alta. Nu aveau curajul sa-si spuna in fata, una la alta, ce le nemultumea. Aveau o mindrie de neinteles si una si cealalta. Nu vroia nici una sa cedea, sa ierte. Si in aceasta situatie mi-am zis : Oare nu le este frica de Dumnezeu? Foloseau fetita pentru a transmite jignirile dintr-o parte in alta......apoi o instigau fiecare impotriva celeilalte. Isi inregistrau convorbirile telefonice.....se urmareau una pe cealalta pe unde mergea fiecare si ce facea. Fiica avea pretentii absurde de la niste parinti peste 70 ani.... sa aiba grija de nepoata, sa-i faca curatenie, sa-i dea cit mai multi bani. In tinerete, fiica avusese niste relatii cu barbati insurati si cu multi bani......era invatata sa toace, fara mila, banii amantilor dar si ai parintilor. Pe mine personal ma exaspera cu telefoanele, ore in sir, povestindu-mi chestiuni degradante despre parinti despre rudele apropiate dar si despre amanti si nevestele lor. Uneori exagera ca sa vada ce spun eu......dar eu m-am prins de viclenia ei si nu i-am facut jocul. Cine venea la ea in casa nu raminea nebirfit.......apoi de la servici imi povestea despre toate "afacerile" colegilor.....crezind ca eu am sa-i reclam. Se vaicarea tot timpul..... fiindca era invatata sa primeasca..... cadouri.....dar nu orice. Mergea la vrajitoare pentru colegele de servici.......sa le aranjeze bine..... dar mergea si la minastiri.......la calugari clarvazatori. Mama ei la fel mergea si la vrajitoare si la biserici.......in scopul de a face rau semenilor. Amindoua reclamau anonim pe cei care nu le dadeau partea.......in schimb pozau in femei serioase, corecte, adevarate doamne. In viata mea nu am intilnit astfel de specimene. Si aici Dumnezeu le-a dat o sansa.......dar si fiica si mama au luat in deridere ajutorul de la Dumnezeu. Fiica nu s-a multumit cu situatia in care se afla.......nu si-a acceptat suferinta. Avea gindul de a-si curma viata.....luind o doza mai mare din medicamentele pe care le lua. Mama ei de nenumarate ori zicea ca isi pune capat zilelor.......dar asta o zicea numai ca sa o sperie pe fiicasa.....mama este o femeie tenace, puternica. Personalitatea puternica a mamei a "strivit-o" pe fiica. Multe sunt de spus......dar ma opresc aici. De morti numai de bine.
                      
                   In viata trebuie sa gindesti pozitiv, sa nu faci rau semenilor, sa fi cinstit cu tine, mai intii, si apoi cu ceilalti......sentimentele negative de ura, razbunare, invidie, gelozie.....trebuie eliminate pentru a mai arde din karma......pedeapsa naturala a faptelor fiecaruia. Cele doua doamne puteau trai si astazi, daca ar fi inlaturat egoismul, rautatea, viclenia si atasamentul de bunurile materiale.

            VA URMA

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu