sâmbătă, 11 iunie 2011

Trairile launtrice.......o povara greu de dus 71

                     Intotdeauna am lasat loc de  "BUNA ZIUA" in cei 30 de ani de munca ai mei. Pe toti i-am tratat cu respect, indiferent de pozitia lor sociala sau de etnia din care faceau parte. Am tinut evidenta contabila.....si pe vremea lui Ceausescu dar si dupa "revolutie" la citeva sectii de prestari servicii ai caror angajati erau tigani sau rromi cum li se zice acum. Am colaborat cu ei ani de zile......si am descoperit in comunitatea lor multi oameni deosebiti, de o sensibilitate sufleteasca de apreciat, oameni de cuvint, isteti, foarte sufletisti si respectuosi. Astazi m-au scos in oras, fratele si  fiica mea. Intr-o parcare ne-am intilnit cu fiica celor carora acum 29 de ani le-am fost contabila la sectia lor de prestari servicii. M-a recunoscut, desi atunci ea era o pustoaica de 10 ani. Ne-am imbratisat.....i-am prezentat pe fiica mea, iar ea ne-aprezentat pe sotul si copiii ei. O femeie superba la 39 ani ai ei. Nu a renuntat la tinuta ei traditionala.....numai ca era ceva mai modernizata. A insistat foarte tare sa mergem acasa la ei, pentru a-i revedea si pe parintii lor. Am acceptat. Ne-a dus intr-o zona de vis a orasului nostru......pe dealul Petrisor. Am  intrat intr-un adevarat paradis. Asa ceva n-am mai vazut......vile in arhitectonica lor specifica.....gradini amenajate super.....cu cascade.....ce mai.... ceva ce nu am mai vazut. Ne-a invitat in somptuasa vila......am ramas uluita de ce lux am vazut in vila aceea. I-am reintilnit pe parintii lor.......bucuria a fost de ambele parti. Au imbatrinit frumos. Barbatii erau imbracati normal......dar femeile aveau tinuta lor traditionala......adica fustele acelea inflorate si largi. Am povestit fiecare despre ce am facut in cei 29 ani de cind nu ne-am mai intilnit. Este adevarat ca eu am colaborat cu rude de ale lor pina in anul 2000, dar pe ei nu i-am mai intilnit din 1983. M-am bucurat pentru ei ca traiesc intr-un asemenea palat cu un lux orbitor. Destul ca stra, stra bunicii lor au trait in mizerie si saracie. Fiica lor care are nume de floare a facut doua facultati si citeva masterate si lucreaza intr-o institutie de prestigiu la Bucuresti iar fiii lor sunt mari patroni. Bucatele cu care ne-au servit sunt raritati pentru noi. Ne-au coplesit cu atentia lor si cu recunostinta unor vremuri cind ei erau ce suntem noi acum. Luxul pe care l-am vazut......este departe de imaginabil. Cind am venit acasa.... am avut senzatia ca am visat si ca n-a fost realitate ce am vazut si mincat. Mi-am revenit greu din reverie.
    
                Acum ma gindesc la ce este in vilele politicienilor bogati, ale milionarilor de carton, baronilor locali!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu