miercuri, 23 octombrie 2013

Trairile launtrice........o poavara greu de dus 186


                 
                  CUNOASTEREA DE SINE conteaza foarte mult in evolutia noastra. Numai cunoscindu-ne pe noi, mai intii, apoi ii putem cunoaste si intelege si pe altii. Fiecare din noi avem trairile noastre launtrice.....care sunt unice.....de aceea fiecare trebuie sa inteleaga de ce se produc aceste trairi interioare intense......si care sunt cauzele si efectele acestora. Eu am inteles inca de la virsta de 13 ani ca ceva se produce in "launtrul" sufletului meu fiindca reactionam intr-un mod aparte la vorbele si gesturile rautacioase.....adica.....pur si simplu ma blocam si nu mai puteam sa ma apar sau sa dau o replica pe masura. Acele vorbe si gesturi imi produceau suferinta......adevarate "rani sufletesti".....unele au ramas necicatrizate si azi. Atunci......la 13 ani nu stiam de psihologie de terapii etc......nu-mi explicam multe.......nici macar parintilor nu le spuneam ce simteam cu adevarat in launtrul sufletului meu......si rau am facut.....fiindca asa m-am interiorizat.
                 SI....asa am ajuns sa traiesc "doua vieti"......o viata reala......si una interioara foarte intensa care ma absorbea cu totul de la viata reala. Imi era foarte greu.......fiindca trairile launtrice erau adesea dezamagiri in viata reala. Fiind adolescenta am inceput acea  INCURSIUNE IN SUFLETUL MEU  pe care si acum o continui. Am inceput sa citesc......fara ca cineva sa-mi recomande un gen anume de literatura......citeam orice imi cadea in mina. Nu spuneam nimanui "ce ma rodea pe dinauntru".......ce ma framinta, ce intrebari imi puneam. Fiind o intuitiva......atunci nu stiam cum si de ce......doar simteam si presimteam.......dar ma "ajutam" cu "ajutorul" acelor intuitii ale mele. Eu nu ma cunosteam bine pe mine......adica SINELE MEU ca si au inceput lectiile vietii date de persoane dure, rele, rodate de viata........carora acum le multumesc........fiindca fara "rautatile" lor eu nu as fi inteles nimic din viata asta. Cu greu i-am inteles pe acesti oameni.......fiindca atunci......nu ma cunosteam pe mine nici 5%......dar acum imi dau seama ce rol important au avut ei in viata mea. Un rol determinant il are aceasta CUNOASTERE DE SINE......pemtru ca poti sa te strecori mai usor in viata de zi cu zi......cea reala dar si cea sufleteasca. Adica pui un paravan suferintei sufletesti......evitind si salvind o serie de relatii, parteneriate, pritenii, climat de familie de munca etc. 
              O viata nu reusesti sa te cunosti pe tine......fiindca mereu iti descoperi o calitate sau un defect......sau poate chiar un talent......asa ca nici atit pe cel de linga tine.
                    Eu ziceam ca-mi cunosc bine: fiica, fratii, cumnatele, nepotii.......aiurea.......am descoperit la ei "fatete" de neinchipuit. Asta nu insemneaza ca nu-i mai iubesc......le recomand sa se cunoasca ei mai bine pe ei studiind DEZVOLTAREA PERSONALA.
                            Dl Puiu ati intuit bine.......numai ca dezamagirea mea a ramas in "paravanul suferintei" ci nu in sufletul meu. Am avut niste explicatii......STITI CUM ESTE: SINGELE APA NU SE FACE !!! DAR NICI NU SE BEA!!!
                                                                                   

       VA URMA
             

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu