duminică, 15 august 2010

Trairile launtrice.........o povara greu de dus XII

            Cine nu are trecut nu are nici viitor. Trecutul  mi-a provocat multa suferinta si amaraciune, lasindu-mi rani sufletesti care nici acum nu s-au vindecat.......dar m-a propulsat spre un viitor spiritual cu o evolutie spirituala personala remarcabila. Eu ma mindresc cu trecutul meu , care a devenit istorie acum. Eu nu-mi judec trecutul ,ci doar pe mine care nu am stiut sa reactionez promt si cu singe rece atunci cind trebuia. M-am lasat purtata de sentimente, simtaminte, afecte...... care au dus la atasamente.....stari distructive.... pentru mine. Vreau sa va spun ca pe dusmani i-am iertat.......dar nu-i pot uita. Trebuie sa mai lucrez asupra mea pentru a ma elibera cu ajutorul Domnului Nostru Iisus Hristos de tot balastrul lumesc. Trebuie sa renunt total la orgoliu, mindrie, trufie.....daca ele exista!

            Vreau sa va mai spun ca noi nu ne putem alege parintii, fratii......ei ne sunt dati. De aceea mie nu-mi este rusine cu parintii si fratii mei. Chiar daca un frate al meu m-a suparat cu viciul lui, eu l-am ajutat ori de cite ori a fost nevoie. O perioada destul de lunga "l-am tras dupa noi" pentru ca altfel ar fi ajuns boschetar......un prilej bun ca dusmanii sa rida si de el si de noi ceilalti frati. Acum el nu mai bea si are tot dreptul sa se reabiliteze  in fata noastra, dar si in fata societatii. Este firesc sa-i acordam o sansa. Pentru noi, fratii, nu mai este timp sa ne reprosam, fiindca suntem batrini si miine poimiine murim si nu vrem sa murim certati. Iar pentru nepoti este un exercitiu al uitarii si al tolerantei. De aceea, acest capitol este inchis pentru intotdeauna. Eu am povestit despre acest capitol din viata mea, fiindca asta este realitatea, dar asa cum v-am spus eu nu-i port pica fratelui meu. Stiti cum este: "SINGELE APA NU SE FACE DAR NICI NU SE BEA"

VA URMA

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu