Trairile launtrice..........o povara greu de dus XVI

        Intotdeauna..... m-a vizitat..... teama de moarte. In ultima vreme ma incearca, spaima de moarte, mai des. Din copilarie am avut aceasta teama..... fiindca mama era bolnava.....si traiam cu frica. Tata a murit asa pe neasteptate.....de fapt a fost o eroare medicala. Mama mea a murit la 23 de ani dupa moartea lui tata. Faptul ca am stat cu aceasta frica zeci de ani.....adica teama ca moare mama....m-a sensibilizat foarte tare.

       Vreau sa va spun ca mama mea a murit la spital in prezenta mea. Fratii mei, cind au auzit doctorii ca nu mai este nimic de facut......au plecat si m-au lasat cu mama.... pina aceasta si-a dat "duhul" asa cum se zice in popor. Ei stiau ca eu sunt fricoasa......dar s-au gindit la ei..... ca nu suporta sa vada..... cum moare mama. Cu ajutorul Lui Dumnezeu, m-am recules repede, am simtit o forta.....care-mi intareste trupul si sufletul. La moartea matusei mele MAMA NITA cum ii ziceam noi, am plins foarte tare din suflet, cu dor si off. Ea pentru mine a fost mai mult decit MAMA. O femeie blinda, buna, generoasa, saritoare la necaz, plina de  intelepciune si o buna sfatuitoare. MAMA NITA ne-a crescut pe noi cei patru frati. Era sora mamei, mai in virsta decit mama cu 14 ani.  Mama fiind bolnava a apelat la ajutorul sorei ei care nu avea copii.......ea ne-a crescut, educat si iubit ca si cum am fi fost copiii ei. Aceste decese din familie m-au facut sa studiez fenomenul mortii, misterele mortii....... pentru a nu-mi mai fi frica de moarte......dar in zadar.....

VA URMA